Alte publicații / EVENIMENTE / RESURSE

Credințele religioase și apartenența națională în Europa Centrală și de Est

Pentru publicare imediată
Persoană de contact pentru mass media: Anna Schiller, +1.202.419.4372, aschiller@pewresearch.org

Identitățile naționale și religioase converg, într-o regiune dominată cândva de regimuri ateiste

 

desktop-headerWASHINGTON, DC/MOSCOVA (10 mai 2017) – La aproximativ un sfert de secol după căderea Cortinei de Fier și după dezmembrarea Uniunii Sovietice, un nou studiu important, realizat de Pew Research Center, constată că religia s-a reafirmat drept o componentă importantă a identității individuale și naționale în multe țări din Europa Centrală și de Est, unde regimurile comuniste au reprimat credințele religioase și au promovat ateismul.

Sondajul a fost realizat în perioada iunie 2015 – iulie 2016, prin interviuri față în față în 17 limbi, cu peste 25 000 de adulți, cu vârsta de peste 18 ani, din 18 țări: Armenia, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Georgia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, România, Rusia, Serbia și Ucraina.

Concluziile cheie ale sondajului sunt următoarele:

 Creștinii ortodocși reprezintă majoritatea în regiune, catolicii fiind al doilea cel mai mare grup religios: Aproximativ 57% dintre persPF_17.05.10_centralEasternEurope_currentReligion420pxoanele care trăiesc în regiunea studiată se identifică drept ortodoxe. În 10 țări, printre care Rusia, Ucraina, Grecia, România, Belarus, Bulgaria, Serbia, Georgia, Armenia și Moldova, ei constituie vasta majoritate. Creștinii ortodocși formează, de asemenea, minorități semnificative în Bosnia (35%), Letonia (31%) și Estonia (25%). Catolicii reprezintă aproximativ 18% din populația regiunii, incluzând majoritatea adulților din Polonia, Croația, Lituania și Ungaria.

Următorul grup semnificativ, 14% din populația regiunii, este alcătuit din persoanele neafiliate din punct de vedere religios – persoane care se declară  atee, agnostice sau „fără o religie anume”. Neafiliații religioși constituie o majoritate solidă în Republica Cehă (72%) și un grup important în Estonia (45%).

Creșterea accentuată a procentelor celor care se declară ortodocși în țările cele mai mari din regiune; Declinul procentelor celor care se declară catolici: Procentul rușilor care se identifică drept creștini ortodocși a crescut substanțial după destrămarea URSS, de la 37% în 1991 la 71% în noul sondaj. Această tendință nu se limitează la Rusia – modele similare se întâlnesc în Ucraina și Bulgaria. În același timp, țările istoric-catolice din Europa Centrală și de Est au cunoscut o tendință opusă: ponderea populației catolice în Polonia, Ungaria și Republica Cehă a scăzut, chiar dacă doar puțin, din 1991.

Ortodocșii sunt practicanți religioși într-o măsură mai mică decât catolicii: Chiar dacă relativ puțini locuitori din Europa Centrală și de Est spun că merg la biserică săptămânal, o medie de 86% a acestora, din cele 18 țări chestionate, își afirmă credința în Dumnezeu. Aceasta include mai mult de nouă din zece persoane în Georgia (99%), Armenia (95%), Moldova (95%), România (95%) și Bosnia (94%). Republica Cehă și Estonia sunt cele mai mari două excepții de la acest model; în ambele țări, mai puțin de jumătate (29% și, respectiv, 44%) își afirmă credința în Dumnezeu.

Sentimentul mândriei naționale este mai răspândit în țările ortodoxe: Respondenții din țările majoritar ortodoxe sunt mai înclinați să spună că sunt foarte mândri de naționalitatea lor, comparativ cu locuitorii din alte state. În majoritatea țărilor ortodoxe care fac parte din această cercetare, aproximativ jumătate sau mai mulți repondenți declară că sunt foarte mândri că sunt cetățeni ai țării lor. În celelalte țări din regiune, doar în Croația majoritatea celor chestionați exprimă același nivel de mândrie națională (59%).

În 10 dintre cele 18 țări chestionate din Europa Centrală și de Est, peste jumătate dintre respondenți sunt de acord că „oamenii de la noi nu sunt perfecți, dar cultura noastră este superioară altora”. Șapte din cele 10 țări au majorități ortodoxe, iar cele ale căror cetățeni susțin cel mai puternic această idee sunt: Grecia (89%), Georgia (85%) și Armenia (84%). În rândul țărilor majoritar catolice și al țărilor cu religii mixte, doar în Bosnia șase din zece adulți susțin (68%) superioritatea culturii lor asupra altora.

În țările majoritar ortodoxe sprijinul pentru legătura stat – biserică este mai mare decât în statele cu populație majoritar catolică: Locuitorii din țările majoritar ortodoxe sunt mai înclinați decât cei din celelalte părți ale regiunii să spună despre guvernele lor că ar trebui să sprijine răspândirea valorilor și credințelor religioase în țară și că ar trebui să ofere fonduri pentru bisericile naționale majoritare.

Aproximativ o treime sau mai mult dintre locuitorii țărilor ortodoxe declară despre guvernele lor că ar trebui să sprijine răspândirea valorilor și credințelor religioase în țările lor, inclusiv o majoritate în Armenia (59%) și aproximativ jumătate din populația din Georgia (52%). Sprijinul pentru eforturile guvernului de a răspândi valori religioase este considerabil mai scăzut în majoritatea țărilor catolice – în Polonia, Croația și Ungaria, majoritatea consideră că religia ar trebui să fie separată de politicile guvernamentale.

În cele mai multe țări majoritar ortodoxe, Rusia este văzută drept un tampon împotriva Occidentului: oamenii din țările majoritar ortodoxe tind să vadă Rusia ca un tampon important împotriva Occidentului, majoritatea acestor națiuni (cu excepția notabilă a Ucrainei) spunând că „o Rusie puternică este necesară pentru a echilibra influența Occidentului”. Chiar și în Grecia, o țară care face parte din Uniunea Europeană, 70% dintre locuitori sunt de acord că este nevoie de o Rusie puternică pentru a echilibra Vestul. Acest sentiment este împărtășit de mult mai puțini oameni din țările catolice și cu religii mixte din regiune.

În același timp, majoritatea din cele mai multe țări intervievate – ortodoxe și non-ortodoxe – declară, de asemenea, că este în interesul țării lor să colaboreze îndeaproape cu SUA și alte puteri occidentale.

Sprijin la scară largă pentru protecția creștinilor ortodocși de către Rusia: în toate țările cu o majoritate ortodoxă, cu excepția uneia singure, majoritatea adulților sunt de acord cu ideea că Rusia are obligația de a proteja creștinii ortodocși din afara granițelor sale. Singura excepție este Ucraina, care a pierdut controlul asupra Crimeii în favoarea Rusiei în 2014 și care este încă angajată într-un conflict cu separatiștii pro-ruși din partea de Est a țării. Cu toate acestea, chiar și în teritoriile aflate în afara conflictului, mai mult de o treime din adulții ucraineni (38%) declară că Rusia are obligația de a proteja creștinii ortodocși din alte țări.

Țările ortodoxe sunt mai conservatoare din punct de vedere social decât țările catolice: deși numărul celor care merg la biserică sau se roagă este relativ scăzut în Rusia majoritar-ortodoxă, în ansamblu, 85% dintre ruși spun că homosexualitatea este greșită din punct de vedere moral. Chiar și între rușii neafiliați religios, trei sferturi spun că homosexualitatea este greșită din punct de vedere moral, iar 79% spun că societatea nu ar trebui să o accepte. Prin contrast, în Polonia, țară majoritar catolică, unde populația în ansamblu este mai implicată din punct de vedere religios, mai puțin de jumătate dintre adulți (48%) spun că homosexualitatea este greșită din punct de vedere moral. Aproximativ patru din zece polonezi catolici (41%) consideră că societatea ar trebui să accepte homosexualitatea.

Mulți dintre locuitorii țărilor ortodoxe asociază femeile cu rolurile tradiționale: Oamenii din țările majoritar ortodoxe au mai multe șanse ca restul celor din regiune să aibă opinii tradiționale despre rolurile de gen – cum ar fi cele referitoare la faptul că femeile au responsabilitatea socială de a face copii și că soțiile trebuie să se supună soților. În aceeași linie, cel puțin patru din zece adulți din cele mai multe țări majoritar ortodoxe spun că atunci când șomajul este ridicat, bărbații ar trebui să aibă mai multe drepturi la un loc de muncă. În cele opt țări neortodoxe investigate, cota celor care dețin această viziune variază de la 19% în Estonia până la 39% în Bosnia.

Mulți dintre locuitorii fostelor republici sovietice regretă dizolvarea Uniunii Sovietice: În fostele republici sovietice, cu excepția țărilor baltice, există un puternic curent de nostalgie privind URSS. În Moldova și Armenia, de exemplu, majoritatea spun că dizolvarea Uniunii Sovietice în 1991 a fost rea pentru țara lor. Chiar și în Ucraina, unde persistă conflictul armat cu separatiști pro-ruși, aproximativ o treime (34%) dintre cetățeni simt același lucru. În schimb, în țările baltice – Estonia, Letonia și Lituania – viziunea cea mai des întâlnită este că dizolvarea URSS a fost un lucru bun.

Mulți dintre locuitori au îndoieli cu privire la faptul că democrația este cea mai bună formă de guvernare: Cu toate că opinia dominantă în 11 din cele 18 țări intervievate este că democrația este preferabilă oricărei alte forme de guvernare, doar în două țări – Grecia (77%) și Lituania (64%) – majoritatea clară susține acest lucru. În multe țări din Europa Centrală și de Est, părți substanțiale ale publicului – inclusiv aproximativ o treime sau chiar mai mult dintre adulții din Bulgaria, Belarus, Rusia și Moldova – sunt de părere că, în anumite circumstanțe, este preferabil un guvern nedemocratic.

Acestea sunt printre principalele constatări ale noului studiu realizat de Pew Research Center. Studiul, finanțat de Pew Charitable Trusts și Fundația John Templeton, face parte dintr-un efort mai larg al Pew Research Center de a înțelege schimbările legate de religie și impactul lor asupra societăților din întreaga lume.

Studiul poate fi găsit la http://www.pewforum.org/2017/05/10/religious-belief-and-national-belonging-in-central-and-eastern-europe (engleză),

http://assets.pewresearch.org/wp-content/uploads/sites/11/2017/05/09142603/CEUP-Overview-Russian-FOR-WEB.pdf (rusă) și

http://assets.pewresearch.org/wp-content/uploads/sites/11/2017/05/09142609/POL-Overview-FOR-WEB.pdf (poloneză).

 

Pentru informații suplimentare sau pentru solicitări de interviuri cu autorii principali ai studiului, Associate Director of Research Neha Sahgal și Director of Religion Research Alan Cooperman, vă rugăm să o contactați pe Anna Schiller la +1.202.419.4372 sau aschiller@pewresearch.org.

 

###

 

Pew Research Center este un fact tank care informează publicul privind subiecte, atitudini și trenduri care influențează America și lumea. Centrul nu exprimă poziții privind politicile publice. Pew Research Center este o filială a Pew Charitable Trusts, finanțatorul principal. Abonați-vă la newsletter-ele zilnice sau săptămânale, sau urmăriți-ne pe blogul Fact Tank.