Transparenta si responsabilitatea conditii pentru promovarea presei ca serviciu de interes public
Media ca serviciu public – program de advocacy pentru promovarea transparentei proprietatii si surselor de finantare ca si a responsabilitatii presei
Centrul pentru Jurnalism Independent, impreuna cu partenerii sai – Agentia de Monitorizare a Presei si Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie – a implementat in perioada august 2006 – octombrie 2007 proiectul – Media ca serviciu public.
Proiectul si-a propus derularea unui program de advocacy menit sa sporeasca gradul de recunoastere publica a naturii de “serviciu public” a mass media, indiferent de forma de proprietate, sa creasca responsabilitatea presei (a jurnalistilor, a editorilor si patronilor deopotriva) in ceea ce priveste propria libertate si credibilitate si sa consolideze sprijinul public pentru libertatea de exprimare, ca valoare sociala fundamentala a oricarei societati democratice.
Proiectul s-a concentrat asupra urmatoarelor aspecte
– cadrul legislativ si normativ in care isi desfasoara activitatea mass-media, cu accent pe documentele si mecanismele de auto-reglementare si pe bunele practici auto-impuse, ca alternative la reglementarea prin lege;
– capacitatea de reactie a comunitatii profesionale si a publicului, in general, in fata derapajelor, atat cele din partea autoritatilor statului cat si din cea a comunitatii mediatice.
Proiectul a inclus activitati generatoare de informatie primara in ceea ce priveste proprietatea de media (prin intermediul portalului web www.mediaindex.ro), “informatie cu valoare adaugata” (in speta, comentata si interpretata) prin intermediul unor rapoarte de monitorizare si al unor rapoarte trimestriale care sa surprinda tendintele din piata de media si cele manifestate in continutul editorial, pe temele majore de dezbatere care pot atinge natura de serviciu public a mass media. Aceste rapoarte au fost diseminate prin intermediul unui sir de intalniri cu profesionisti de media, persoane implicate in formularea politicilor de media, politicieni, cu cadre universitare si studenti, precum si cu consumatori de media.
Proiectul si-a mai propus sa identifice cea mai eficienta modalitate pentru a asigura transparenta surselor de finantare a companiilor de media. Aceasta transparenta permite consumatorilor de media sa faca alegeri informate in ceea ce priveste obisnuintele lor de cumparare si de consum mediatic si sa identifice eventualele cazuri de manipulare si dez- informare induse de proprietari si finantatori.
Proiectul a fost finantat de Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID) prin World Learning for International Development in cadrul „Programului de consolidare a societatii civile din Romania”.
1.TENDINTE IN REFLECTAREA PRESEI IN PRESA (I) Studiu de caz: Presa si Securitatea, august – septembrie 2006
Domeniul mass media isi face loc din ce in ce mai mult pe agenda publica, anumite publicatii promovind, ca element al politicii editoriale, reflectarea evenimentelor si fenomenelor care afecteaza comunitatea jurnalistica si piata de mass media. Tendinta este mai pronuntata in presa scrisa, care isi concentreaza, insa, atentia mai mult pe domeniul audiovizualului, dat fiind impactul mare pe care televiziunea (in special) o are asupra publicului. Patronatul poate influenta politicile editoriale si poate deturna agenda canalelor mediatice, in detrimentul interesului public.Cu toate acestea, profesionalismul presei lasa inca de dorit si comunitatea jurnalistica nu este inca pe deplin capabila sa-si apere propriile interese si credibilitatea.
Acestea sunt principalele concluzii ale raportului “TENDINTE IN REFLECTAREA PRESEI IN PRESA (I), Studiu de caz: Presa si Securitatea, august – septembrie 2006”, dat publicitatii luni, 18 decembrie 2006.
Raportul analizeaza modul in care presa centrala a tratat subiectul ziaristilor care au fost colaboratori ai Securitatii, temele majore avansate de presa pe acest subiect si capacitatea jurnalistilor de a-l trata cu profesionalism si echilibru.
Raportul poate fi descarcat aici.
2. “TENDINTE IN REFLECTAREA PRESEI IN PRESA (II)” Studiu de caz: Coruptia in presa, octombrie – decembrie 2006
Presa din Romania este din ce in ce mai dispusa la autocritica publica, un pas inainte spre consolidarea rolului sau de serviciu public – aceasta este principala concluzie a raportului, care a fost dat publicitatii luni, 12 martie 2007.
Discutia se poarta, insa, doar pe anumite subiecte si doar atunci cind este provocata din exterior (anchete ale procurilor sau declaratii ale politicienilor). Daca critica venita din interiorul meseriei este acceptata, criticile adresate de oameni politici sunt respinse cu inversunare.
Tendinta de a discuta problemele breslei este mai pronuntata in presa scrisa. Comentariile critice au fost determinate de: lipsa de profesionalism, abordarea senzationalista de care dau dovada unii jurnalisti, lipsa de substanta care caracterizeaza mesajul audiovizual, calitatea inferioara a productiilor audiovizuale de divertisment sau incalcarile deontologice. In plus, jurnalistii au scris si despre ingerintele politice si ale patronilor de presa, despre jurnalisti agresati si hartuiti sau ingradirea libertatii de exprimare, sau despre evenimentele din piata media (investitiile in media, demisiile si transferul managementului sau membrilor corpului editorial , etc.)
Evaluarea calitatatii continutului editorial, a procesului de productie sau a practicilor jurnalistice reprezinta contributia ziaristilor din presa scrisa la procesul de responsabilizare si profesionalizare a jurnalistilor, cat si la educarea consumatorului de mesaje mass media.
Raportul pune la dispozitia cititorului date despre masura si contextul in care presa scrisa relateaza despre cine sunt emitatorii mesajelor media, in proprietatea cui sunt institutiile media, ce presupune procesul de productie media din punct de vedere financiar, creativ si al resurselor umane, care sunt problemele interne ale institutiilor media care, in cele din urma, se reflecta in natura mesajului, reglementarile referitoare la functionarea audiovizualului, presiunile interne si externe la care jurnalistii sunt supusi etc.
Raportul poate fi descarcat aici.]]>
